Se afișează postările cu eticheta destinatii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta destinatii. Afișați toate postările

29 apr. 2013

Lacul Sfanta Ana

fotografie de pe site-ul www.zborpestetransilvania.ro












Vrei să faci baie într-un vulcan?

Pare imposibil, dar se poate. Şi nu o să fii incinerat instantaneu pentru că nu e vorba de lavă clocotită ci de apă cristalină. N-am zis cristalină doar aşa ca să fiu poetic în exprimare. Puritatea apei este aproape de 100% fiind comparabilă cu apa distilată. Explicaţia e următoarea: Lacul nu are nicio sursă de alimentare – izvoare subterane sau pârâuri care se scurg în lac. Apa s-a acumulat din ploaie. Deci, dacă faci baie în lac să nu faci pişu în apă că nu e frumos.

Este vorba de Lacul Sfânta Ana. Lacul s-a format în craterul unui vulcan stins în urmă cu câteva zeci de mii de ani. Unii spun că sunt vre-o 10.000, altii 40.000, contează mai puţin, ideea e că riscul să erupă tocmai când eşti în mijlocul lacului e aproape de zero. 

Lacul Sfânta Ana este unic în România şi unic în Europa. Se află situat în judeţul Harghita, într-o zonă în care toată lumea vorbeşte o limbă străină. Deci, să vezi un lac vulcanic şi să te simţi în acelaşi timp străin în propria ţară cred că e ceva unic în lume. N-am zis cu răutate ultima frază. Era doar o constatare. În regiune trăiesc preponderent români de origine maghiară, deci toată lumea vorbeşte ungureşte. Te simţi ca în străinătate, fără să fi depăşit graniţele ţării. Mie oamenii mi s-au părut foarte ok şi foarte bine-voitori. N-am întâlnit celebra situaţie cu „aveţi pâine – nem tudom”. Îmi vine să cred că e mai mult o porcărie politicianistă. E adevărat, unii nu ştiu româneşte deloc şi ridică din umeri dacă îi întrebi ceva, dar nah, nu e vorba că nu vor să răspundă ci pur şi simplu nu înţeleg şi nu ştiu cum să o facă. Dacă nu i-a învăţat nimeni nu e vina lor. 

Ce mi-a atras atenţia a fost curăţenia. Nu o să găseşti nici cea mai mică hârtie aruncată pe jos. Nu ştiu dacă Sfânta Ana face parte din monumentele naturale protejate, dar în mod sigur localnicii ţin neapărat să-şi protejeze comoara. Peste tot sunt voluntari care strâng imediat orice gunoi pe care l-ar fi aruncat vre-un turist. Şi o fac cu o grimasă mare de dezaprobare şi cu nişte gesturi evidente, astfel încât şi cel mai nesimţit să priceapă că nu e frumos să arunci gunoiul pe jos. Din partea mea... tot respectul pentru acei voluntari.

Să revenim la turism. În apropiere sunt mai multe obiective turistice, unele mai interesante altele mai puţin. Eu, când aud de bălăceală, nu mai vreau să ştiu de nimic altceva aşa că nu prea m-au atras împrejurimile. Cine e interesat n-are decât să caute pe net. Sigur va găsi destule chestii interesante.

Ţin minte că în drum spre Sfânta Ana a fost la un moment dat un indicator către staţiunea Băile Balvanyos, aflată foarte aproape şi unde sunt destule pensiuni. Foarte aproape de lac este un tăpşan destul de mare unde oamenii îşi pun corturile. Deci, posibilităţi de cazare sunt nenumărate. Nici cu mâncarea nu e o problemă. Există în zonă un restaurant destul de cochet unde se mănâncă bine.

Şi apropo de drum. Drumul este foarte frumos. Se trece prin pădure, aerul curat îţi inundă plămânii, ciripit de păsărele... tot ce-ţi doreşti să te simţi în sânul naturii. Este ideal pentru o excursie de weekend.

24 mar. 2013

Vulcanii Noroioşi


O destinaţie foarte populară pentru motocicliştii bucureşteni.  Drumul este destul de lejer, este frumos, nu este foarte lung, iar destinaţia este foarte interesantă. Este perfect pentru o excursie de weekend

Sincer să fiu, totul pare mai promiţător decât este în realitate. Vulcanii Noroioşi... o împerechere ciudată de cuvinte. Vulcanii te duc cu gândul la foc şi aer, noroiul te duce cu gândul la apă şi pământ. Tot ce trebuie să faci este să vii cu sufletul deschis şi vei putea descătuşa puterea contopită a celor 5 elemente fundamentale. Wow!

Dacă te aştepţi să apară Bruce Willis, ei bine nu o să apară. Dacă te aştepţi să găseşti ceva măreţ, ceva uriaş şi înspăimântător, te aştepţi degeaba. Vulcanii Noroioşi sunt de dimensiunea unor muşuroaie de furnici, doar câteva conuri sunt ceva mai mari de atât. Dar asta nu înseamnă că nu sunt interesanţi. Măcar pentru faptul că acest fenomen este destul de rar întâlnit. România este singurul loc din Europa unde se găsesc astfel de vulcani, iar în lumea largă mai pot fi găsiţi doar în Siberia şi Australia. Zona Pâclele Mari – Pâclele Mici a fost declarată monument al naturii încă din 1924.

Care-i treaba cu vulcanii aştia? Ei s-au format prin erupţia gazelor degajate de zăcămintele de hidrocarburi. Pornind din adâncul pământului, gazele îşi fac loc către suprafaţă, aducând cu ele apa şi noroiul pe care le întâlnesc în cale. Din cauza acestor gaze, fumătorii vor trebui să-şi ia o pauză. Dacă vor să fumeze pot să o facă înainte să intre în zona protejată a vulcanilor.


Totuşi, există şi măreţie, dar nu privind în înaltul cerului ci în largul orizontului. Pe o suprafaţă de vre-o 20 de hectare totul e pustiu. Nu creşte nicio plantă. Parcă este un peisaj de pe altă planetă.  Noroiul proaspăt venit din adâncuri desenează limbi uriaşe cenuşii peste nămolul alb deja uscat. Departe, în zare, totul este normal – copaci şi verdeaţă din belşug.


Trebuie neapărat să-ţi aduci cu tine aparatul foto. Dacă ai norocul să prinzi o zi însorită (ceea ce nu e greu pentru că peste vară majoritatea zilelor sunt pline de soare) atunci vei putea obţine câteva cadre spectaculoase. 

În orice caz, este distractiv să încerci să surprinzi exact momentul unei erupţii.