Acordarea primului ajutor

adaptare după "Knowing What To Do In Case Of An Emergency Can Make All The Difference" de Greg Mcquide

Imaginează-ţi: prietenul tău tocmai a avut un accident şi acum sângerează. Sau este inconştient. Sau amândouă. Şi nu eşti sigur dacă mai respiră. Ştii ce să faci? Dacă sunteţi doar voi doi în mijlocul unei şosele pustii, având cunoştinţele necesare înseamnă că nu trebuie să stai neputincios până soseşte ambulanţa. Şi chiar dacă niciuna din informaţiile prezentate aici nu substituie un instructaj medical de specialitate, ele îi pot salva viaţa.

Gâtul

Ca fapt divers, măduva spinării este de consistenţa unui asparagus foarte fiert. Ţesutul nervos este fragil, oasele sunt tari, iar dacă gâtul este rupt, cea mai mică mişcare greşită poate afecta măduva spinării şi duce la daune catastrofice. Experţii medicali ne sfătuiesc să folosim „cel mai ridicat indice de suspiciune posibil” când este vorba de lovituri în zona gâtului. Starea prietenului tău ar putea fi recuperabilă dar, pentru că l-ai mutat în mod incorect, el ar putea muri sau rămâne permanent paralizat. Prudenţa este cuvântul cheie – dacă prietenul tău este inconştient sau se plânge de dureri în zona gâtului, dacă spune că nu îşi mai simte gâtul, umerii sau mai jos braţele şi picioarele s-ar putea să ai de a face cu o fractură a gâtului. În această situaţie nu încerca să îl mişti în nici un fel, în afara situaţiei în care ar fi într-un pericol iminent (a rămas lângă motocicleta cuprinsă de flăcări etc). De asemenea, în afara situaţiei în care observi că nu mai respiră, NU încerca, repet NU încerca să îi scoţi casca. Este mult mai bine să fii precaut.

Verificarea traumelor într-un minut

„În primul rând nu agrava” spune din nou expertul medical. Acţionând prea impulsiv poţi înrăutăţi şi mai mult situaţia. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să chemi o ambulanţă (prin apelul de urgenţă 112). După aceea fă un pas înapoi, respiră adânc şi fă următoarele:

• Până nu evaluezi starea lui generală sau dacă nu este într-un pericol iminent nu mişca victima.
• Întreabă ce s-a întâmplat. Astfel vei afla informaţii importante iar luciditatea (sau dimpotrivă, inconştienţa) persoanei respective îţi va spune mult despre starea ei generală.
• Întreabă / verifică gâtul – fii foarte suspicios faţă de orice durere sau lipsă de simţire.
• Verifică dacă sunt răni în zona pieptului şi a capului.
• Verifică dacă abdomenul este sensibil, rigid sau există spasme musculare în această zonă – oricare din acestea ar putea fi semnul unei hemoragii interne
• Masează cu blândeţe fiecare membru şi verifică dacă există fracturi sau luxaţii. Încearcă să imobilizezi membrul vătămat şi încearcă să nu mişti victima din loc.
• Probabil cel mai bun indicator al faptului că este nevoie urgentă de ambulanţă este atunci când nu poţi trezi victima. Dacă rămâne în stare de inconştienţă atunci este vorba de un caz grav şi trebuie acţionat foarte rapid. Chiar dacă victima răspunde dar este confuză, tot ar trebui chemată de urgenţă o ambulanţă.

Fii pregătit

O protecţie adecvată este crucială (adu-ţi aminte, prevenirea poate fi cel mai bun doctor), deci cumpără cea mai bună cască, cele mai bune mănuşi, cizme, cea mai bună jachetă şi cei mai buni pantaloni pe care ţi le poţi permite (şi bineînţeles poartă-le tot timpul). Ai asupra ta mereu un telefon mobil (ideal ar fi unul de tip dual-band pentru o acoperire cât mai bună) şi pune în bagaje o trusă de prim ajutor care să conţină bandaje, dezinfectant, antibiotice, tampoane sterile absorbante, atele. Călătoria împreună cu un prieten (în caz că ai nevoie de ajutor) este întotdeauna o idee bună.

„Alergia” la asfalt

„Alergia” la asfalt este una din cele mai des întâlnite (şi mai dureroase) boli ale motocicliştilor, mai ales a acelora care aleg să conducă motocicleta îmbrăcaţi doar în tricou şi pantaloni scurţi. Mai puţin metaforic, această „alergie” se traduce prin julituri şi răni deschise (deseori destul de urâte) provocate de contactul prin abraziune al pielii cu suprafaţa asfaltului. În aceste cazuri, primul pas este de a spăla cât de curând posibil rana cu apă şi săpun (sau apă oxigenată – pentru că reuşeşte să scoată repede la suprafaţă mizeria şi ea va putea fi îndepărtată după aceea cu uşurinţă). Atenţie, încercarea de a „culege” mizeria înainte de a spăla rana nu conduce decât la infecţii. Dacă spălarea este prea dureroasă încearcă să „anesteziezi” zona punând întâi gheaţă. Dezinfectează  rana imediat după spălare (recomandabilă ca soluţie dezinfectantă este Betadina – dezinfectant, coagulant şi cicatrizant – este folosită foarte mult în chirurgie). După aceea curăţă cât mai bine mizeria de la nivelul pielii (În unele cazuri ar fi folositor un ac ascuţit steril). Spală rana din nou, aplică mai multă Betadină şi soluţie antiseptică (de exemplu Neosporină), apoi toaletează zona cu feşe sterile şi bandaje. Această procedură nu este una lipsită de durere.

Resuscitare cardio-pulmonară / respiraţie gură la gură

Nu e nimic mai înspăimântător să vezi că inima prietenului tău a încetat să bată sau respiraţia lui s-a oprit. Ar fi o minciună dacă cineva ar pretinde că te poate învăţa să faci resuscitare cardio-pulmonară sau respiraţie gură la gură doar prin câteva rânduri scrise. Cel mai bine ar fi să participi la un curs de specialitate şi să înveţi cum se fac lucrurile în mod corect. Înainte de a administra o respiraţie gură la gură ai grijă să nu mişti prea tare gâtul victimei şi deschide-i larg gura pentru a putea respira. Îndepărtează orice obstacol ce ar putea împiedica respiraţia rănitului (haine prea strâmte etc). Strânge-l de nas în aşa fel încât să îi închizi nările şi să lipeşti gura ta de a lui cât mai etanş. Suflă aer până când pieptul său se ridică, dă-te într-o parte şi repetă operaţiunea imediat ce pieptul său a coborât din nou.  Fluxul de aer insuflat victimei trebuie să fie suficient de puternic pentru a-i umfla pieptul dar nu foarte puternic pentru că hiperventilaţia îi va fi nocivă. 

Felul în care verifici dacă sunt sau nu obturate căile respiratorii ale victimei depinde dacă ea e conştientă sau nu. Dacă victima e conştientă cere-i să vorbească. Dacă poate vorbi înseamnă că nu are obturate căile respiratorii, altfel nu ar putea vorbi. Victimele inconştiente necesită, pe de altă parte, o mai atentă inspecţie. Pune-ţi urechea aproape de gura rănitului şi ascultă-i respiraţia. Încearcă să simţi răsuflarea lui pe obrazul tău şi uită-te la pieptul lui dacă se mişcă în mod regulat.

Pentru resuscitarea cardio-pulmonară, îngenunchează lângă victimă, pune palma uneia dintre mâini pe stern iar cea de-a doua mână deasupra primei-a. Intercalează-ţi degetele de la cele două mâini şi compresează-i pieptul aproximativ cu 5 cm, ţinându-ţi braţele drepte. Încearcă să ţii un ritm de aproximativ 100 de compresii pe minut.  Deoarece inima a încetat să bată, victima nici nu va mai respira aşa că aplică-i 2 respiraţii gură la gură la fiecare interval de 30 compresii. Reamintesc, acesta nu este un substitut pentru un training profesionist; participând la un curs vei putea practica pe manechine sub directa îndrumare a experţilor.

Foarte important: resuscitarea imediată duce la o rată a supravieţuirii de 49-75%. Fiecare minut de întârziere duce la scăderea şansei de supravieţuire cu 10-15%

Intrarea în stare de şoc

Textele medicale definesc starea de şoc ca fiind „o profundă depresie a proceselor vitale asociată cu reducerea volumului / presiunii sanguine, cauzată de obicei de răniri severe, hemoragii sau arsuri”. Mai pe româneşte spus – corpul victimei începe să se „stingă” singur, de obicei din cauza  unei pierderi masive de sânge sau deteriorare a sistemului nervos. Încearcă să ţii orice sângerare sub control cât se poate de repede şi verifică-ţi prietenul uitându-te după slăbiciuni, piele palidă, rece sau purulentă, dificultăţi respiratorii, demenţă (mai neobişnuit), puls rapid sau slab sau pierderi de cunoştinţă.  Încearcă să îi pompezi din nou sânge în creier aşezându-l  în poziţie întins pe spate şi ridicându-i picioarele.  Încearcă să îi păstrezi temperatura corpului constantă acoperindu-l cu o pătură, sac de dormit, jachetă etc. 

Foarte important: şocul intervine datorită deteriorării condiţiei generale a victimei aşa că, chiar dacă la început părea că totul este în regulă după accident, fii cu ochii pe el pentru orice eventualitate.

Insolaţia / extenuare din cauza căldurii excesive

Conducând în condiţii de soare arzător, temperatură şi umiditate ridicate pentru o perioadă lungă de timp, fără odihnă şi fără o hidratare corespunzătoare poate fi fatal.  Insolaţia se produce atunci când centrul de reglare a temperaturii din creier încetează să funcţioneze şi victima începe să „fiarbă în propriul suc”. Transpiraţia încetează, pielea devine fierbinte şi uscată iar victima poate intra în colaps sau chiar în stare de comă. Într-un astfel de caz prietenul tău va deveni palid, letargic, va avea spasme etc. Du-l de urgenţă într-un loc răcoros, răcoreşte-l (folosind un tricou ud sau un pachet cu gheaţă) şi dă-i să bea apă (câte puţin). Fii pregătit pentru respiraţie gură la gură dacă intră în stop respiratoriu.

Foarte important:  a bea apă pe gură este doar o soluţie de avarie dar nu va rezolva în întregime problema. Victima va trebui rehidratată prin injectarea intravenoasă de lichide într-o instituţie medicală.

Fracturi

Cu 206 oase în interiorul corpului s-ar putea crede că ruperea câtorva nu este cine ştie ce catastrofă. Auch! În principiu, a avea grijă de o fractură înseamnă a imobiliza zona cu probleme şi punerea unei atele care să preia rolul osului rupt. Se poate improviza o atelă dintr-o revistă, un ziar mai gros, o bucată de cablu mai dur, nişte bucăţi de lemn etc. Pune atelele în zona fracturată (nu încerca să îndrepţi membrul contorsionat) şi securizează-le cu bandaj elastic. Imobilizează zona lovită cât poţi de bine şi aşteaptă ambulanţa. Unele zone nu pot fi imobilizate cu adevărat, de exemplu o claviculă fracturată, într-un astfel de caz imobilizează braţul din partea cu probleme şi bandajează-l  împreună cu pieptul pentru a împiedica tot ansamblul să se mişte.

Sângerarea

„Într-un fel sau altul sângerarea se va opri la un moment dat” se spune. Depinde de tine dacă o vei opri la timp sau va fi prea târziu. Presarea directă asupra rănii este cheia în astfel de cazuri. Foloseşte un tifon, o cârpă sau un tricou. Uită de garouri, este foarte probabil să faci mai mult rău decât bine. Dacă mutarea victimei nu îi va produce mai mult rău, întinde-l jos cu faţa în sus şi încearcă să ridici zona lovită deasupra nivelului inimii. Dacă sângerarea este atât de puternică încât să îmbibe un tricou sau două este foarte probabil ca prietenul tău să intre în stare de şoc în foarte scurt timp. Încă nu ai chemat ambulanţa?

Dacă este vorba de sângerare arterială (sânge care ţâşneşte cu putere) va fi totuşi nevoie urgentă de aplicarea unui garou.  Aplică garoul înaintea rănii (pentru a întrerupe circulaţia sângelui ce este pompat de către inimă) şi strânge garoul până ce sângerarea încetează. 

Foarte important: În aceste cazuri trebuie să te uiţi la ceas imediat ce ai pus garoul.  Nu uita să comunici medicilor ora respectivă. Garoul ar trebui eliberat câte 2-3 minute la fiecare 30 de minute.

Siguranţa personală

Multe persoane au instinctul primar de a se grăbi să îi salveze pe cei în nevoie. Indiferent de gravitatea accidentului la care ai asistat este foarte important să îţi păstrezi cumpătul şi să te gândeşti în primul rând şi la propria siguranţă.  Dacă, de exemplu, vezi o persoană imobilizată în mijlocul unei intersecţii, nu te arunca cu capul înainte şi nu te grăbi să vezi dacă e rănită sau nu. S-ar putea să te pomeneşti că vei cădea la rândul tău victima unei maşini care intră în acea intersecţie şi care nu a putut să oprească la timp. Dacă vei fi imobilizat (şi poate rănit) de acea maşină, cu siguranţă nu vei mai putea ajuta pe nimeni ci vei avea chiar tu nevoie de ajutor.

Alte lucruri pe care le poţi face până ce soseşte ambulanţa

• Încearcă să aduni informaţii medicale despre victimă
• Încearcă să trimiţi pe cineva în întâmpinarea echipajului medical pentru a-i ghida către locul accidentului
• Eliberează pe cât posibil locul accidentului astfel încât medicii să aibă acces cât mai uşor către victimă şi să poată interveni cu o targă
• Nu uita să supraveghezi îndeaproape victima şi să fii pregătit să intervii imediat ce sesizezi o schimbare în starea sa generală

Recapitulare

• Asigură-te că poţi acţiona în siguranţă / asigură locul accidentului
• Evaluează starea victimei începând cu ABCul (din engleză Airway – să aibă căile respiratorii libere, Breathing – să respire, Circulation – să aibă puls. Mare atenţie la scoaterea căştii – dacă nu este absolut necesar nu te atinge de ea
• Verifică dacă nu există sângerări masive
• Nu mişca victima dacă nu eşti sigur că nu are fracturi (mai ales în zona gâtului) dacă nu este în pericol iminent
• Sună imediat la serviciul de urgenţă 112
• Acordă-i victimei primul ajutor în funcţie de ce ai constatat la prima verificare. Trebuie să te ghidezi după următoarele 2 principii:  încearcă să conservi şi să stabilizezi starea victimei (respiraţie, circulaţie, oprirea sângerărilor abundente, imobilizare, stabilizare termodinamică), dacă nu eşti specialist sau nu ai luat parte la cursuri de specialitate acţionează cu mare precauţie (s-ar  putea să faci mai mult rău decât bine) – dacă nu eşti sigur de ceea ce faci şi dacă o manevră nu este neapărat necesară mai bine aştepţi venirea unui echipaj specializat.
• Supraveghează în permanenţă victima până la venirea ambulanţei
• Asigură un acces cât mai uşor ambulanţei şi medicilor ca să nu se mai piardă timp suplimentar